si femeile se pricep la fotbal ... si nu numai ...
Mai sunt si jurnaliste sportive care stiu meserie.
Mai mult decat alergatura de Sarbatori urasc sms-urile obligatorii de Craciun si Anul Nou. Nu suport sa stau sa compun, sa scriu si sa trimit zeci, poate chiar sute de sms-uri. Ar mai fi posibilitatea de a cauta pe net o urare pe care apoi sa o trimit la toata lumea... dar nu mai pot cu mesajele gen: "Colind Curat, Brad Luminat, Mos Bogat, Craciun Luminat, Gand Implinit, An Nou Fericit!", " Un batranel cu chipul drag, V-a calcat al casei prag, Sa nu jigniti, E mos Craciun, Si va aduce un An mai bun, CRACIUN FERICIT!" Apoi mai sunt prietenii care incep cu reprosurile, ca nu le-ai trimis un sms personalizat, ca i-ai bagat la gramada... Ce ma fac?
Urasc zilele dinaintea sarbatorilor... trebuie sa mergi la coafor, manichiura, pedichiura, solar, ca sa nu mai vorbim de cumparaturi. Astazi am programare la vopsit, tuns si solar. Maine la manichiura-pedichiura si altele (mai intime)... Stilistul meu, Ionut, e la Rosetti, iar solarul pe Dorobanti... pe vremea asta... o splendoare. Dar trebuie sa ma pregatesc ca vin sarbatorile. Nu pot sa-l astept pe Mos Craciun sau sa trec in Noul An oricum. Saptamana viitoare incepe si alergatura prin supermarketuri... N-am sa inteleg niciodata de ce naiba cumparam mancare in prostie, de ce pregatim zeci de feluri, dulciuri, bauturi, pentru doua zile de Craciun ... Despre asta e Craciunul? Despre imbuibare? Sau despre credinta, despre oameni dragi alaturi?...
Cu prietenii aflati departe vorbesc pe mess, ne mai vedem pe camera web... Mi-as dori sa pot sa-i vad mai des, dar cand nu se poate ma multumesc cu asta. Aseara am stat cateva ore bune de vorba cu un prieten aflat in Azerbaidjan si cu un altul din Austria. Cel din Azerbaidjan imi povestea cat de naspa e acolo, pentru ca femeile sunt urate "foame". Avand in vedere ca se intoarce saptamana viitoare, i-am zis ca poate sa recupereze aici. Cel din Austria isi facea deja planuri pentru vacanta de vara, imi zicea ca ar vrea sa vada Marea Neagra. La naiba... si eu care abia astept sa plec dracului de pe-aici... Acum cateva zile am vorbit si cu un bun prieten din Dubai... si mai disperat de linistea de acolo, el obisnuit cu viata de noapte, cu distractia (omul a jucat in Portugalia, Spania si Anglia)... De-abia asteapta sa i se termine contractul in mai. Mi-a zis: "Vin in Romania. Sa-mi pregatesti o petrecere, nu mai suport atata liniste!" Il inteleg saracul, inainte de acest contract a jucat in Iran...
Astazi am filmat pentru emisiunea mea "Performeri in arena" cu echipa de sabie a Romaniei, campioana mondiala, cu antrenorul Covaliu si cu vicecampionul mondial, Rares Dumitrescu. Dar m-a pus dracu' sa filmez chiar in ziua meciului cu Sturm Graz. Plec la filmare pe la ora 9.00, spre stadionul Dinamo, unde se antrenau baietii lui Covaliu. Ca sa pot intra prin Barbu Vacarescu am sunat toti generalii posibili. Intram in final, ne spune un pandar de la firma de paza ca doar pana la ora 13 putem sta cu masina in stadion. "Nici o problema, la maxim 12.00 noi terminam". Stiam ca baietii alearga chiar pe arena principala (aveau pregatire fizica). Intram, vorbesc cu Cova, ne apucam sa filmam ilustratie. Cand eram pe punctul de a incepe interviul cu Mihai apar unii de la UEFA si probabil de la Sturm Graz. Unul de la UEFA vine intins la noi, mai exact la operatorul meu. Ii zice lui Mircea in engleza ca nu are voie sa filmeze. Apar eu. Ii explic idiotului ca eu nu sunt acolo pentru fotbal, ci pentru un alt sport. Idiotul cere sa vada imaginile. I le arata Mircea, vede clar ca ii filmasem numai pe cei de la scrima si totusi ii cere sa le stearga. I-am luat la injurat toata familia, i-am umplut frigiderul de carne. Sper ca a si inteles ceva... Apoi ca sa ma asigur ii zic si in engleza "fuck the football!" si alte lucruri dragute. Tampitul se uita la mine si zambea. N-am avut ce sa facem si am sters imaginile filmate. Stabilesc cu baietii sa mergem in alta parte sa filmam. Intre timp apare unul de la Dinamo (pe care nu l-am vazut in viata mea). Ii zic ca noi am vorbit cu cei de la Clubul Sportiv sa filmam acolo cu scrima, ca n-am nici o treaba cu meciul de diseara. El se uita la mine si zice: "sigur ca vrei sa filmezi scrima". E clar ca dobitocul nu credea nimic, in capul lui ei si echipa lor erau buricul pamantului. Ii arat idiotului catre Cova si-i zic: "Uite, suntem cu Mihai Covaliu, campion mondial si olimpic..." Se uita mirat, ca curca-n craci... Mi-am dat seama ca dobitocul habar nu avea cine e Covaliu... pentru el Dumnezeu e Turcu sau Borcea. Le zic ca plecam oricum, ca nu ne intereseaza fotbalul si iesim din stadion. Plecam cu toata echipa catre Federatia de Atletism. Acolo, in sfarsit, putem filma in liniste. Lui Cova nu-i venea sa creada ce-a putut sa spuna imbecilul ala de la Dinamo, nu mai zic ca nici nu l-a recunoscut! Cum dracu' sa-l recunoasca pe baiatul asta... ca nu l-a vazut niciodata beat mort, pozat de paparazzi prin Downtown!!! E clar ca nici acum nu mi-au trecut nervii... desi au trecut cateva ore de la incident. In alta ordine de idei, baietii pleaca luni la Poiana Brasov in cantonament unde ne-au invitat si pe noi... Faptul ca am tremurat zdravan timp de o ora, cat a durat filmarea, nici nu mai conteaza.
Ma bucur ca a castigat Lucian cu Andrade de parca as fi castigat eu... asta pentru ca stiu cati s-au grabit la prima sa victorie cu acelasi Andrade, sa-i conteste reusita. Chiar si inaintea acestui meci erau o gramada care spuneau ca nu se stie ce se poate intampla... Dobitoci! Am o satisfactie ca le-a dat M(ulta) UE. Bravo Lucian! Si ma mai bucur pentru ca stiu cat de mult a muncit baiatul asta ca sa ajunga pana aici, cat de greu i-a fost si lui si celorlalti romani (Diaconu, Jo Jo Dan) sa se faca cunoscuti acolo, intr-o tara straina, unde vin sa-si caute norocul sute de baieti ca ai nostri (dar sigur nu la fel de talentati si muncitori) . Acum e timpul pentru o petrecere cu lautari asa cum numai ei stiu sa faca, de-aia cu dansuri pe mese. La naiba... mi-a scapat.
De o vreme, cam de vreun an sau chiar mai bine, am , mai mult ca niciodata, succes la pusti. Nu ca m-as plange... dar parca sunt din ce in ce mai tineri. Am luat-o usor in jos... de la 27... la 25... acum la 22!!! Parca e prea de tot. De vreo saptamana, un prieten, de 22 de ani, vrea neaparat sa faca Revelionul cu mine, sa vina special pentru mine in Romania. Oricum eu nu vreau sa raman sub nici o forma in tara... dar daca ii vine ideea sa ma invite el undeva? Cum mai scap? Am incercat eu sa-i zic ca e un pic cam prea tanar... cica e la moda. In alta ordine de idei, chiar vorbeam cu Oty la Gala Fotbalului, uitandu-ne la concursul Miss Romania, cum arata pustoaicele din ziua de azi. Imi pare rau acum ca n-am facut poze... Aveau 17, 18, 19 ani si o celulita pana la genunchi. Ce le mai place shaorma! Imi imaginez cum vor arata fetele astea la varsta noastra.
